Ce sunt urgentele medicinei dentare? Orice alterare a țesuturilor dentare, parodontale, osoase ce produce durere, sângerare sau chiar poate pune viața pacientului in pericol. Cu toții am experimentat mai mult sau mai puțin o durere provocata de o carie, un traumatism, o inflamație gingivala, si stim nu e ușor de suportat si gestionat.
Am ales sa va detaliez câteva aspecte legate de traumatismele dento-alveolare, ce pot interesa atat copii cat si adultii, fiind printre cele mai des întâlnite traumatisme din sfera stomatologiei, in special la dinții frontali. Cea mai importanta etapa a tratamentului unui traumatism consta in raportarea acestuia către un medic specialist si gestionarea pana la intrarea intr-un cabinet medical.
In funcție de gravitate, atitudinea terapeutică poate interesa mai multe discipline stomatologice: chirurgie dento-alveolara, endodontie, parodontologie, protetica dentara, pedodontie. Cele mai des intalnite traumatisme sunt cele directe, produse prin cadere, lovire accidentala sau agresiune. Si mult mai rar cele iatrogene, in urma unui tratament ortodontic sau stomatologic.
O scurta clasificare ar include:
- Fisura dentara
- Fracturi coronare cu sau fara afectarea camerei pulpare
- Fractura corono-radiculara
- Contuzia dentara
- Luxatia
- Avulsia
- Fisura dentara – reprezinta o fractura incompleta, doar in smalt, cu o afectare superficiala a dintelui , nepunand in pericol dantura. Frecvent este lipsita de simptome, rar putand produce o sensibilitate a dintelui in cauza. Tratamentul constand in cosmetizarea zonei dentare sau aplicarea de geluri remineralizante si controale periodice la medicul dentist, pentru a monitoriza situatia.
- Fractura dentara – consta intr-o lipsa de structura dentara, (mai mica sau mai mare) cu sau fara afectarea nervului. Daca nervul nu este inclus, durerea va fi mai mult sub forma unei sensibilități. In funcție de situație si de gravitatea traumatismului, dentistul va decide daca nervul poate fi păstrat sau nu. In cazul in care nu exista durere si fragmentul desprins este mic, reconstrucția dintelui nu reprezintă o urgenta.
- Luxatia prin infundare (intruzia) – poate fi partiala, cand inca mai este vizibila o parte a coroanei dentare ( dintele apare ca fiind mai scurt), sau totala, prin infundarea in totalitate in os. Se recomanda examen radiologic pentru stabilirea gradului de afectare. Dintele poate reveni la pozitia initiala, de cele mai multe ori fiind modificat de culoare din cauza alterarii nervului. Medicul dentist va stabili daca dintele poate fi pastrat pe arcada sau nu.
- Luxatia laterala – dintele este miscat dreapta/stanga, vestibular/lingual. In general in cazul oricarui tip de luxatie, examenul radiologic si simptomatologia este reprezentativa in stabilirea tratamentului.
- Avulsia – reprezinta un dinte iesit complet din alveola, iar tratamentul este practic o urgenta in sfera stomatologica, prognosticul facandu-se in functie de modul in care a fost pastrat dintele, perioada de timp de la incident pana la tratarea lui, varsta pacientului si conditiile avulsiei.
Ligamentele dintelui sunt rupte in cazul avulsiei, repozitionarea dintelui in alveola ducand la reusita tratamentului prin păstrarea vitalitatii ligamentare, doar daca acesta a putut fi pastrat in conditii optime.
In cateva saptamanin de la reimplantare, stabilizarea ligamentara va fi completa. Pacientul putandu-se bucura de propriul dinte. Reimplantarea reprezinta o situatie ideala in cazul avulsiilor, insa de multe ori dintele nu mai poate fi gasit, sau timpul in care a fost expus mediul extern este lung, in aceste cazuri necesitand tratamente mai complexe.
Dupa finalizarea tratamentului recomandarile sunt:
▪ O alimentatie semisolida, penrtu a nu solicita in plus dintele afectat
▪ Mentinerea unei igiene orale bune
▪ Clatiri cu clorhexidina 0.12%, nu si in cazul copiilor
▪ Antibioterapie (doar la recomandarea medicului)
▪ Antiiflamatoare si antialgice
▪ Monitorizare clinica si radiologica
Indiferent de natura traumatismului, pacientul sau parintii trebuie sa se adreseze cat mai devreme posibil medicului specialist pentru a putea gestiona cat mai simplu si facil situatia si a mentine dintele pe arcada. La copii, traumatismele dento-alveolare sunt printre cele mai frecvente afectiuni orale dupa caria dentara ce pot altera dentitia „de lapte” sau cea permanenta.
Asadar, nu lasti sa treaca timpul, chiar daca dintele in cauza nu este unul permanent. Oricand, dentitia, chiar si cea „de lapte” poate fi afectata in urma unui traumatism dento-alveolar.