Alimentatia, factorii de mediu si igiena incorecta sunt principalele cauze care determina aparitia cariilor dentare la copii.
In Romania, patru din zece copii pana la 13 ani prezinta carii la dintii definitivi si 75% dintre cei cu varste intre 5 si 13 ani au carii la dintii temporari, arata datele celui mai recent studiu. Igiena corecta a dintilor copiilor inca din primele luni de viata poate reduce riscul aparitiei cariei dentare, dar si a multor boli determinate de acestea.
Caria dentara
Caria dentara este una dintre cele mai frecvente afectiuni care determina atat adultii cat si copiii sa se adreseze stomatologului. Aceasta se manifesta prin demineralizarea tesutului dur al dintelui, procesul ajungand in profunzimea dintelui. Cariile sunt determinate de acizii produsi de bacteriile ce populeaza placa dentara.
Placa dentara este un strat subtire format din resturile alimentelor pe care le consumam, in special zaharuri, celulele epiteliale moarte si bacterii. Aceasta are o consistenta moale, lipicioasa si adera pe suprafata dintelui.
Literatura de specialitate aduce în discuție clasificarea cariilor dentare în funcție de stadiul de evoluție pe care îl au. Acestea se împart în:
- carii în șanțuri și fosete – formate pe suprafața dinților cu ajutorul cărora mestecăm alimentele;
- carii pe suprafețe netede – apar pe suprafața laterală a dinților;
- carii pe rădăcina dinților – de regulă, se observă la vârstnici sau la persoanele afectate de boala paradontală (din cauza retragerii gingivale, rădăcina dintelui este expusă în cavitatea bucală);
- carii secundare sau marginale – acestea se formează, de obicei, între dinte și obturație;
- carii recurente sau recidive – datorită tehnologiei avansate, aceste tipuri de carii pot fi descoperite prin intermediul radiologiei dentare.
Caria de biberon
O formă serioasă de carii la copii se regăseşte în rândul sugarilor, fiind numită şi „carie de biberon“. Aceasta apare din cauza expunerii prelungite a danturii copilaşului la lichide cu un conţinut ridicat de zahăr. Printre acestea fiind laptele matern, laptele praf, sucul de fructe şi alte băuturi îndulcite cum ar fi ceaiul.
Un lucru foarte important care trebuie reţinut de părinţi (de fapt, de orice persoană de îngrijire a copilului) este că acest tip de carie evoluează foarte repede, fiind denumită şi „carie galopantă“, iar acesta ar trebui să fie un argument în plus pentru menţinerea unei igiene orale riguroase chiar şi în cazul bebeluşilor. Cel mai frecvent, „caria de biberon“ atacă incisivii de pe arcada superioară, dar acest tip de carie poate fi întâlnit la oricare dintre dinţii de lapte.
Caria de biberon este un pericol odată ce s-a produs erupţia dentară, aşa că rutina de igienă orală trebuie neapărat să se transforme în acest moment. De unde, până atunci, recomandarea era ca gingiile, limba şi obrajii să fie curăţaţi de mai multe ori pe zi cu o compresă sterilă umezită, odată cu apariţia dinţilor trebuie introduse periuţa şi pasta potrivite vârstei, adică degetarul de silicon şi pasta fără fluor. Acestea trebuie folosite de cel puţin două ori pe zi, mai ales după mesele administrate cu biberonul.
Alte recomandări pentru prevenirea apariţiei acestui tip de carie ar fi: bebeluşul să nu fie pus la somn cu biberonul cu lapte; bebeluşului nu ar trebui să i se administreze suc de fructe cu biberonul; bebeluşul ar trebui să fie învăţat să bea din cană cu cioc cât mai devreme, pentru a elimina biberonul. Şi, încă de la primul dinte, cel mic ar trebui să fie dus la controale regulate la pedodont, pentru a preveni problemele dentare.
Dacă pacientul nu beneficiază de un plan de tratament corespunzător, elaborat de către specialist și efectuat din timp, cariile pot duce la o serie de complicații care afectează iremediabil sănătatea orală, putând provoca chiar pierderea dinților cu probleme.