Pasta de dinți obișnuită versus pasta de dinți fără fluor

November 1, 2021by Nedelcu Cosmin
https://www.lifedentalspa.ro/wp-content/uploads/2021/08/20.jpg

Produsele de igienă orală, inclusiv pasta de dinți, sunt clasificate ca  produse cosmetice, care nu trebuie să fie supuse unor teste stricte de evaluare ca în cazul medicamentelor. Astfel pasta de dinți conține multe ingrediente potențial dăunătoare inclusive unele care ar putea conduce la efecte adverse localizate și sistemice. Aceste efecte au fost asociate în principal fluorului, sodiului laurilsulfat(SLS) și triclosanului. Reacțiile locale includ iritarea și descuamarea mucoasei bucale (stomatită, glosită, gingivită, mucozită bucală). În același timp reacțiile sistemice sunt de tip alergic  și reacții toxice acute și cronice. Utilizarea produselor de igienă orală este în continuă creștere. Acest lucru a determinat prin urmare și creșterea interesului clinicienilor din domeniul sănătății și consumatorilor cu intenția de a îmbunătății performanța și beneficiile și riscurile potențiale care pot apărea. 

Fluorul este utilizat pe scară largă în scopuri preventive împotriva cariilor dentare. Cu toate acestea îngrijorarea cu privire la toxicitatea sa încă există.

LOCAL:

    • Periajul cu pasta de dinți cu fluor crește concentrația de fluor în salivă și placă dentară, dar pătrunde și în celulele epiteliale. Deoarece acest ingredient este în contact constant cu mucoasa bucală, toate efectele adverse ale acestor agenți trebuie verificate, fiind cunoscut faptul că țesutul mucoasei bucale poate servi ca rezervor pentru fluor pe termen lung.  
    • S-a dovedit că fluorura de sodiu (NaF) este citotoxică și produce răspunsuri inflamatorii la oameni. Există studii care au dovedit că NaF induce apoptoza (moarte celulară programată) la diferite tipuri de celule, inclusiv țesuturile osoase și moi la oameni în condiții in vitro. S-a constatat că NaF scade viabilitatea celulară a fibroblastelor gingivale umane într-o manieră dependentă de timp și doză și dă naștere la modificări morfologice apoptotice, inclusiv condensarea cromatinei și fragmentarea ADN-ului , demonstrând că fluorura induce apoptoza la fibroblastele gingivale umane. În concentrație scăzută, NaF poate induce mobilitatea celulară, migrația, invazia și producerea de matrice în celulele epiteliale.
          În condiții in vivo aplicarea topică a produselor cu fluor (gel cu fluor NaF 2%) pe dinți la adolescenți s-a dovedit a induce un nivel semnificativ de deteriorare a ADN-ului de la nivelul celulelor epiteliale. 
  • De asemenea are un efect secundar negativ prin modificarea proprietăților de barieră ale mucoasei orale umane în condiții in vitro și in vivo.
  • Cel mai frecvent detergent utilizat în compoziția pastelor de dinți este compusul anionic SLS. Pasta de dinți care  conține SLS este asociată frecvent cu apariția inflamației și descuamare epitelială. 
  • Este bine cunoscut faptul că celulele epiteliale acționează ca o barieră biochimică și fizică care protejează integritatea celulară împotriva agenților toxici. Celulele bucale reprezintă prima barieră în fața substanțelor toxice potențiale din produsele de igienă orală și sunt capabile să metabolizeze agenții carcinogeni în produse reactive. Stratul bazal al epiteliului oral conține celule stem care pot exprima leziuni genetice ca micronucleii în timpul diviziunii celulare. 
  • Turn-over-ul rapid al țesutului epitelial aduce celulele la suprafață unde se exfoliază.
  • Până în prezent au fost efectuate mai multe studii  de evaluare a citotoxicității și genotoxicității ingredientelor din pastele de dinți.
  • Eficiența fluorului în prevenirea cariilor este incontestabilă  în timp ce concluziile dezbaterilor privind potențialul genotoxic sunt adesea echivoce. S-a dovedit însă că fluorul poate fi absorbit în mucoasa orală și că utilizarea orală de produse care conțin 1500ppm fluor timp de 4 luni pot crește nivelul acestuia în mucoasa bucală. Utilizarea repetată și pe scară largă a diferitelor produse dentare poate duce la acumularea de fluor în cavitatea bucală, unde excesul de fluor poate provoca deteriorarea ADN-ului, stimularea apoptozei și influențarea ciclului epitelial.

  SISTEMIC:

  • Recent studiile epidemiologice sugerează că fluorurile sunt nerotoxice pentru dezvoltarea umană și reduc nivelul de inteligență la copii, fiind plasate în aceeași categorie cu metalele toxice (plumb, mercur, arsenic).
  • Dacă este adevărată, această evaluare ar fi extrem de relevantă având în vedere fluorurarea pe scară largă a apei potabile și utilizarea la nivel mondial a fluorurilor în pastele de dinți și produsele de igienă orală.
  • Începând cu anul 1940 fluorul a fost introdus pe scară largă în multe țări în apa potabilă pentru a preveni apariția de carii. De atunci risurile și beneficiile fluorului rămân printre cele mai frecvent studiate subiecte în domeniul sănătății publice. Acest interes ridicat este ilustrat de numărul de articole ( dintr-o căutare pe PubMed) care a generat 1416 articole pentru cuvintele cheie „fluorul și toxicitatea” (”fluoride AND toxicity”) din 2000 și 472 articole publicate în 2015. În ultimii ani posibilele efecte adverse asupra sănătății orale au crescut atenția consumatorilor și prin publicarea a numeroase articole, creșterea numărului oamenilor de știință care recomandă cu tărie să „nu consumăm niciun fel de fluorură, în special în timpul sarcinii”.
  • Simptomele datorate toxicității includ stop respirator, cardiac, depresie, vărsături, diaree și salivație.
  • La om, doza letală este raportată a fi în intervalul 40-80mg/kg.
  • Neletal supradozajul a fost observat, de asemenea, în intervalul 0,4–5 mg / kg greutate corporală (de exemplu, prin supradoză accidentală de comprimate în profilaxia cariilor), dar s-a raportat cauzarea simptomelor de greață și efecte gastro-intestinale.
  • Expunerea extrem de ridicată la doze de 38,5 mg fluor/L în apa potabilă a fost asociată cu infertilitatea la bărbați.
  • Mai mult, în ultimii ani au fost publicate numeroase studii care raportează că aportul ridicat de fluor se asociază cu un IQ scăzut la copii.

Aportul adecvat de fluor este considerat a fi 0,05 mg/kg/zi (EFSA 2013) din surse naturale(apă, ceai, cereale, legume, lapte, etc.).

Suna
Programeaza-te