Pasta de dinti cu fluor versus pasta de dinti fara fluor

Pasta de dinti cu fluor vs pasta de dinti fara fluor

Cuprins

Produsele de igiena orala, inclusiv pasta de dinti, sunt clasificate ca produse cosmetice, care nu trebuie sa fie supuse unor teste stricte de evaluare ca in cazul medicamentelor. Pasta de dinti cu fluor contine multe ingrediente potential daunatoare inclusiv unele care ar putea conduce la efecte adverse localizate si sistemice. Aceste efecte au fost asociate in principal fluorului, sodiului laurilsulfat (SLS) si triclosanului. Reactiile locale includ iritarea si descuamarea mucoasei bucale (stomatita, glosita, gingivita, mucozita bucala). In acelasi timp reactiile sistemice sunt de tip alergic si reactii toxice acute si cronice. Utilizarea produselor de igiena orala este in continua crestere. Acest lucru a determinat prin urmare si cresterea interesului clinicienilor din domeniul sanatatii si consumatorilor cu intentia de a imbunatati performanta si beneficiile si riscurile potentiale care pot aparea.

 

Pasta de dinti cu fluor

Principalele ingrediente care se regasesc intr-o pasta de dinti cu fluor sunt:

  1. Flourora de sodiu – este o sare a sodiului cu acidul flourhidric. Este utilizata in fluorizarea apei potabile, a pastei de dinti, in metalurgie, dar se gaseste si in insecticide si otrava pentru sobolani. Exista studii care arata ca utilizarea pe termn lung a flourului poate determina o inhibare a dezoltarii cerebrale si un IQ scazut, dar si o afectare a sistemului digestiv. Pe de alta parte, sunt studii care arata ca fluorul ajuta la prevenirea cariilor dentare.
  2. Lauril sulfat de sodiu (LSS sau SLS) – este un detergent sintetic care produce spuma. Acea spuma care ne da impresia ca ne spalam foarte bine pe dinti. Studiile arata ca poate produce la nivelul gurii, afte, senzatie de gura uscata sau diverse alergii.
  3. Substantele abrazive – microgranulele sau polipropilena, polietereftalatul si polimetil metacrilatul, suna complicat nu? Ele curata placa bacteriana de pe dinti, dar totodata pot afecta si smaltul dintilor, spre deosebire de pasta de dinti naturala, ele patrund in tesutul gingival si pot determina o acumulare mai mare a placii bacteriene, reziduri chimice si pot fi perturbatori endocrini. Tot ce suna complicat ar trebui sa nu fie folosit.
  4. Conservanti – printre cei mai importanti, amintim: formaldehida, benzoatul de sodiu, alcoolii sau fenolul. Ei prelungesc termenul de valabilitate al pastelor de dinti.
  5. Aromatizanti – confera un gust placut si acopera gustul neplacut al altor ingrediente. Sunt fie uleiuri esentiale: menta sau cuisoare sau indulcitori precum : xilitol, manitol, sorbitol.
  6. Agenti de indulcire – pe langa ce am enumerat mai sus, mai este de mentionat zaharina si ciclamatul de sodiu.
  7. Agenti de colorare – adaugarea colorantilor nu aduce niciun beneficiu pastelor de dinti, ci le fac doar sa aiba un aspect mai comercial, mai atractiv.

 

Pasta de dinti naturala

 

Specialistii Life Dental Spa cred cu tarie ca este mult mai sanatos, atat pentru dinti, cat si pentru organism, sa folosim paste de dinti cu ingrediente naturale. De ce? Pentru ca mucoasa linguala este una dintre cele mai absorbante tesuturi din organism si atunci inseamna ca tot ceea ce introducem in cavitatea bucala, se absoarbe imediat. Iar in timpul periajului, in mod involuntar, inghitim cantitati mici de pasta de dinti. Este mult mai bine ca acele substante pe care le inghitim sa fie naturale, nu?

 

Ce contine pasta de dinti naturala?

  1. Argila – este un ingredient comun al pastelor de dinti naturale. Are proprietati detoxifiante, antiseptice, de remineralizare a smaltului dentare, si in plus este bland cu smaltul cand iindeparteaza placa bacteriana.
  2. Plante medicinale – cum ar fi: menta, cuisoare, cimbrisor, salvie, scortisoara, busuioc, musetel, eucalipt si multe altele. Ele au proprietati antiseptice, antiinflamatoare, dezodorizante. Pot fi folosite sub forma de pulbere sau uleiuri esentiale.
  3. Unt de cocos – Are proprietati antifungice si antibacteriene, ceea ce inseamna ca este eficient pentru indepartarea bacteriilor, protejeaza smaltul si gingiile. Studiile arata ca ar avea eficienta si impotriva cariilor.
  4. Bicarbonat de sodiu – este un abraziv foarte bun, recomandat pentru albirea dintilor.
  5. Propolis – antibacterian, antifungic, ideal mai ales pentru bolile parodontale, insa trebuie avut grija la reactiile alergice. Este bogat in flavonoide si acizi organici.
  6. Aloe vera – antioxidant, antiseptic, analgezic, ajuta la prevenirea afectiunilor parodontale.
  7. Carbonat de calciu – ajuta la intarirea dintilor.

 

Efectele fluorului asupra organismului

 

Fluorul este utilizat pe scara larga in scopuri preventive impotriva cariilor dentare. Cu toate acestea ingrijorarea cu privire la toxicitatea sa inca exista, prin intermediul anumitor efecte atat la nivel local, cat si la nivel sistemic:

 

LOCAL:

  • Periajul cu pasta de dinti cu fluor creste concentratia de fluor in saliva si placa dentara, dar patrunde si in celulele epiteliale. Deoarece acest ingredient este in contact constant cu mucoasa bucala, toate efectele adverse ale acestor agenti trebuie verificate, fiind cunoscut faptul ca tesutul mucoasei bucale poate servi ca rezervor pentru fluor pe termen lung.
  • S-a dovedit ca fluorura de sodiu (NaF) este citotoxica si produce raspunsuri inflamatorii la oameni. Exista studii care au dovedit ca NaF induce apoptoza (moarte celulara programata) la diferite tipuri de celule, inclusiv tesuturile osoase si moi la oameni in conditii in vitro. S-a constatat ca NaF scade viabilitatea celulara a fibroblastelor gingivale umane intr-o maniera dependenta de timp si doza si da nastere la modificari morfologice apoptotice, inclusiv condensarea cromatinei si fragmentarea ADN-ului , demonstrand ca fluorura induce apoptoza la fibroblastele gingivale umane. In concentratie scazuta, NaF poate induce mobilitatea celulara, migratia, invazia si producerea de matrice in celulele epiteliale.
  • In conditii in vivo aplicarea topica a produselor cu fluor (gel cu fluor NaF 2%) pe dinti la adolescenti s-a dovedit a induce un nivel semnificativ de deteriorare a ADN-ului de la nivelul celulelor epiteliale.
  • De asemenea are un efect secundar negativ prin modificarea proprietatilor de bariera ale mucoasei orale umane in conditii in vitro si in vivo.
  • Cel mai frecvent detergent utilizat in compozitia pastelor de dinti este compusul anionic SLS. Pasta de dinti care  contine SLS este asociata frecvent cu aparitia inflamatiei si descuamare epiteliala.
  • Este bine cunoscut faptul ca celulele epiteliale actioneaza ca o bariera biochimica si fizica care protejeaza integritatea celulara impotriva agentilor toxici. Celulele bucale reprezinta prima bariera in fata substantelor toxice potentiale din produsele de igiena orala si sunt capabile sa metabolizeze agentii carcinogeni in produse reactive. Stratul bazal al epiteliului oral contine celule stem care pot exprima leziuni genetice ca micronucleii in timpul diviziunii celulare.
  • Turn-over-ul rapid al tesutului epitelial aduce celulele la suprafata unde se exfoliaza.
  • Pana in prezent au fost efectuate mai multe studii  de evaluare a citotoxicitatii si genotoxicitatii ingredientelor din pastele de dinti.
  • Eficienta fluorului in prevenirea cariilor este incontestabila  in timp ce concluziile dezbaterilor privind potentialul genotoxic sunt adesea echivoce. S-a dovedit insa ca fluorul poate fi absorbit in mucoasa orala si ca utilizarea orala de produse care contin 1500ppm fluor timp de 4 luni pot creste nivelul acestuia in mucoasa bucala. Utilizarea repetata si pe scara larga a diferitelor produse dentare poate duce la acumularea de fluor in cavitatea bucala, unde excesul de fluor poate provoca deteriorarea ADN-ului, stimularea apoptozei si influentarea ciclului epitelial.

 

  SISTEMIC:

  • Recent studiile epidemiologice sugereaza ca fluorurile sunt nerotoxice pentru dezvoltarea umana si reduc nivelul de inteligenta la copii, fiind plasate in aceeasi categorie cu metalele toxice (plumb, mercur, arsenic).
  • Daca este adevarata, aceasta evaluare ar fi extrem de relevanta avand in vedere fluorurarea pe scara larga a apei potabile si utilizarea de pasta de dinti cu fluor si a altor produsele de igiena orala cu fluor la nivel mondial.
  • Incepand cu anul 1940 fluorul a fost introdus pe scara larga in multe tari in apa potabila pentru a preveni aparitia de carii. De atunci risurile si beneficiile fluorului raman printre cele mai frecvent studiate subiecte in domeniul sanatatii publice. Acest interes ridicat este ilustrat de numarul de articole ( dintr-o cautare pe PubMed) care a generat 1416 articole pentru cuvintele cheie „fluorul si toxicitatea” (”fluoride AND toxicity”) din 2000 si 472 articole publicate in 2015. In ultimii ani posibilele efecte adverse asupra sanatatii orale au crescut atentia consumatorilor si prin publicarea a numeroase articole, cresterea numarului oamenilor de stiinta care recomanda cu tarie sa „nu consumam niciun fel de fluorura, in special in timpul sarcinii”.
  • Simptomele datorate toxicitatii includ stop respirator, cardiac, depresie, varsaturi, diaree si salivatie.
  • La om, doza letala este raportata a fi in intervalul 40-80mg/kg.
  • Neletal supradozajul a fost observat, de asemenea, in intervalul 0,4–5 mg/kg greutate corporala (de exemplu, prin supradoza accidentala de comprimate in profilaxia cariilor), dar s-a raportat cauzarea simptomelor de greata si efecte gastro-intestinale.
  • Expunerea extrem de ridicata la doze de 38,5 mg fluor/L in apa potabila a fost asociata cu infertilitatea la barbati.
  • Mai mult, in ultimii ani au fost publicate numeroase studii care raporteaza ca aportul ridicat de fluor se asociaza cu un IQ scazut la copii.

 

Aportul adecvat de fluor este considerat a fi 0,05 mg/kg/zi (EFSA 2013) din surse naturale (apa, ceai, cereale, legume, lapte, etc.)

 

Daca ai nevoie de mai multe informatii referitoare la cum sa alegi cea mai buna pasta de dinti pentru tine, nu ezita sa ne vizitezi intr-una dintre clinicile noastre din tara, sau te poti programa online chiar aici.

Mai Multe
articole