Laserul în chirurgia dentară

Data

Cele mai folosite tipuri de lasere din practica stomatologică sunt pe bază de CO2, Erbium (Er), Diodă și Nd:YAG. De asemnea laserele de intesitate redusă pot fi folosite în terapii pentru combaterea durerii precum și pentru dezinfecția și sterilizarea zonelor contaminate intraoperator.

1.Laserul CO2 a fost printre primele lasere introduse în practica stomatologică încă din anii 1980 fiind remarcat pentru capacitatea foarte bună de tăiere și încă mai este folosit, mai ales în chirurgia estetică având o putere de pănă la 10,600 nm.

  1. Laserul Erbium este folosit în stomatologie pentru preparea diverselor cavități, având o putere cuprinsă între 2790-2940 nm.
  2. Laserul Nd:YAG  nu se mai folosește în practica stomatologică , fiind preferat pentru chirurgia vasculară.
  3. Laserul Diodă este cel mai popular laser folosit în chirurgia dentară și a părților moi cu  o putere cuprinsă între 810-1064 nm. 

 

Utilizarea Laserului  în practica chirurgicală:

  1. Laserul se remarcă printr-o vastă arie de utilizare în ceea ce privesc părțile moi orale, printre care: 

 

  • Leucoplazia orală – terapia fotodinamică și utilizarea laserului pot avea rezultate bune în aceste tipuri de leziuni mai ales dacă pacienții renunță la obiceiurile vicioase precum fumatul.


  • Lichenul plan – folosirea laserului diodă  sau CO2 a demonstrat în mai multe studii de specialitate că poate ameliora simptomatologia specifică acestei afecțiuni și poate grăbi vindecarea.

  • Pigmentările melanice gingivale–  folosirea laserului în depigmentarea gingivală (acolo unde se impune) se poate realiza prin modificarea activității melanocitelor reducând producția de melanină cu rezultate importante din punct de vedere estetic.


  • Excizia granulațiilor Fordyce– prin intermediul laserului se pot îndepărta aceste formațiuni benigne care cel mai frecvent sunt situate pe buze și care pot genera un aspect inestetic.

  • Formațiuni tumorale benigne – ( Mucocel, Formațiuni tumorale Epulis-like, Fibrom traumatic,etc.) înepărtarea chirurgicală a unor astfel de leziuni se pot realiza printr-o intervenție cu ajutorul laserului cu rolul de a reduce disconfortul pacienților, de a limita durerea postoperatorie, sângerarea și nu în ultimul rând de a favoriza vindecarea mai rapidă. 


  • Gingivectomii– atunci când țesutul gingival crește peste nivelul normal și îmbracă parte din coroanele dentare, este  necesară corectarea chirurgicală care va avea ca rezultat un contur gingival optim.

  • Frenectomia– frenul se definește ca fiind un țesut fibros al mucoasei orale ce leagă limba de planșeul oral sau buza de gingia din apropierea dinților determinând discomfort la nivel local  sau chiar reducerea mobilității acestor structuri. Prin intermediul laserului, se poate practica o corectare chirurgicală minim invazivă, ce restabilește mobilitatea normală a buzei sau a limbii.

  • Operculectomia/Decapușonarea prin intermediul laserului se realizează în cazul molarilor de minte care sunt în curs de erupție și care determină inflamarea țesutului gingival acoperitor,  provocând disconfort la masticație sau chiar dificultăți in deschiderea gurii.


  • Incizia și drenajul colecțiilor purulente – uneori prin evoluția nefavorabilă a unei patologii dento-alveolare și prin factori favorizanți loco-regionali sau sistemici se poate  acumula o colecție purulentă sub forma unui abces care va necesita incizia și drenajul acesteia. Prin intermediul laserului, această manoperă poate fi corect dirijată și minim invazivă , sporind confortul și precizia actului operator.

  • Vestibuloplastia- este o intervenție chirurgicală de alungire a mucoasei fixe în cazul în care mucoasa mobilă care prezintă și inserții musculare se inseră până pe mijlocul crestei alveolare fiind un impendiment mai ales la pacienții cu implanturi dentare.  

2. Folosirea Laserului în intervenții chirurgicale dento-alveolare și asupra rebordului osos


  • Extracții dentarelaserul dentar poate fi folosit cu succes în cazul extracțiilor dentare, printr-o tehnică minim invazivă ce ușurează actul operator.


  • Alveoloplastia- este o intervenție chirurgicală de modelare a rebordului osos prin realizarea de margini osoase netede determinând o vindecare postoperatorie mai rapidă și îmbunătățită. Această tehnică se poate folosi imediat postextracțional pentru a dirija vindecarea sau se poate realiza într-un timp operator ulterior dacă zona operatorie necesită corectare chirurgicală.

  • Plastia torusurilor maxilare sau mandibulare- torusul reprezinta un exces de țesut osos de formă sferică sau ovoidală localizat fie pe versantul lingual al mandibulei în dreptul premolarilor sau la nivelul boltei palatine. În anumite situații se impune corectarea chirurgicală a acestor proeminențe osoase mai ales dacă provoacă discomfort sau determină leziuni traumatice la purtătorii de proteze mobile.

 

  • Terapie adjuvantă în inserarea implanturilor dentare– în anumite situații se poate folosi laserul pentru a ușura manopera de inserare a implanturilor dentare. Un alt avantaj al terapiei laser este diminuarea sângerării, a edemului postoperator și nu în ultimul rând stimularea poceselor de vindecare de la nivel local.

 

  • Tratamentul periimplantitelor– în anumite situații , se poate întâlni inflamația țesuturilor ce înconjoară implantul dentar, fiind nevoie de o curățare amănunțită de jur împrejurul implantului până când placa bacteriană este îndepărtată în totalitate. În aceste situații, folosirea laserului în tratamentul periimplantitelor poate face diferența între succesul sau eșecul pe termen lung al unui implant dentar.

Mai Multe
articole