Igienizarea este cel mai mica si ieftina manopera menita sa pastreze sanatatea oro- dentara. Din pacate, insa, este cea mai dusa in derizoriu manopera. Pacientii nu ii inteleg rostul, uneori nu o accepta, astfel incat orice tratament ulterior nu are predictibilitate deoarece manoperele facute intr-o zona septica nu pot avea viitor.
Din punctul meu de vedere, orice plan de tratament trebuie inceput cu o igienizare. Igienizarea cuprinde 3 etape:
- detartrajul supra si subgingival – acesta are rolul de a indeparta depozitele de tartru situate supra si subgingival;
- periajul – indeparteaza resturile mici de tartru;
- air-flow-ul – este un jet de pulbere, lichid si aer care indeparteaza petele, coloratiile extrinseci de pe suprafetele dintilor, intra in spatiile interdentare si usor subgingival. Este o etapa importanta a igienizarii, fara de care aceasta nu este completa.
Dupa igienizare, dupa cateva zile, se va observa o scadere a inflamatiei gingivale si a sangerarii.
Daca pacientul nu are probleme parodontale, tesutul parodontal va fi sanatos si inainte si dupa igienizare, atat clinic, cat si radiologic.
Daca pacientul are probleme parodontale, se face o evaluare clinica si radiologica inainte de igienizare si la o saptamana dupa igienizare. Se analizeaza:
– radiologic – tesuturile parodontale (osul in care stau sustinuti dintii)
– clinic – se masoare adancimea pungilor parodontale si se analizeaza aspectul gingiilor – inflamatie, sangerare, aspect, consistenta.
Dupa analiza clino-radiologica, se stabileste diagnosticul de:
- gingivita (afectare a gingiei, fara afectarea osului alveolar)
- parodontita marginala profunda (este afectata si gingia si osul alveolar – este cunoscuta pacientilor sub numele de parodontoza)
In cazul gingivitei, gingia este inflamata, sangereaza, are culoare rosie- violacee, se pierde aspectul de gravura punctata (ca o portocala) si este lucioasa. Radiologic nu se observa modificari osoase. Pacientul isi poate da seama ca este o problema la nivelul gingiei pentru ca la periaj exista sangerare gingivala. Aceasta este inconstanta ca timp si cantitate de sange pierduta.
In cazul in care gingivita nu este tratata la timp, bacteriile care produc boala parodontala vor avansa inspre osul alveolar.
In cazul parodontitei marginale profunde (parodontoza), pe langa semnele de gingivita, pot aparea:
- pungi parodontale cu adancime peste 3 mm
- mobilitate a dintilor
- retractie osoasa vizibila radiologic – nivelul osului este scazut; aceasta resorbtie este cea care duce la mobilitatea dintilor.
Cu cat timpul dintre aparitia semnelor si simptomelor si efectuarea unui tratament eficient este mai mare, cu atat pierderea tesuturilor este mai mare si tratamentul va fi de durata mai lunga.
Este adevarat ca bolile parodontale au o evolutie lunga si pacientii nu constientizeaza importanta unui tratament instaurat cat de repede posibil. Asa se ajunge ca pacientii sa se adreseaze medicului stomatolog in ultimul stadiu al bolii, cand dintii au mobilitate mare si sunt cu greu salvabili.
O alta problema o reprezinta faptul ca in cazul in care pacientul are o boala parodontala si doreste sa isi realizeze lucrari protetice sau implanturi, acestea vor fi lucrari fara predictibilitate. Daca gingia are modificari de volum si osul alveolar se resoarbe, lucrarile protetice nu vor fi corect adaptate. In plus, implanturile inserate intr-un os afectat parodontal, vor fi si ele afectate de bacteriile care au dus la boala parodontala. Astfel apare periimplantita care este “parodontoza” implantului. Aceasta duce la mobilitatea implantului si pierderea acestuia.
Se intra astfel intr-un cerc vicios din care greu se poate iesi. Astfel ca, ideal, orice tratament se incepe cu igienizarea si tratamentul parodontal. Dupa echilibrarea parodontala, se poaate incepe efectuarea restului tratamentelor.
Tratamentul pentru boala parodontala se numeste chiuretaj subgingival. Acesta se poate face clasic, mecanic, cu anestezie; nu este un tratament placut pentru pacient si nu are predictibilitate.
Chiuretajul subgingival realizat cu laserul este mai eficient, fara durere si fara anestezie. Energia eliberata de laser se degaja in profunzimea tesuturilor astfel incat este mai eficient si mai predictibil. Apoi pacientul, cu o igienizare corecta si riguroasa acasa si cu igienizari realizate la cabinet la intervalele stabilite de medic va mentine sanatatea parodontala.