Introducere în chirurgia dentara:
În 1960, Theodore Maiman a dezvoltat primul dispozitiv laser funcțional, care a emis un fascicul de culoare roșu intens folosind un cristal de rubin. În următorii câțiva ani, cercetătorii au studiat posibile aplicații ale acestei energii laser vizibile.
Studiile din anii 1970 și 1980 s-au orientat către alte dispozitive, cum ar fi CO și neodim YAG (Nd: YAG), despre care s-a crezut că ar avea o interacțiune mai bună cu țesuturile dure. Comunitatea medicală de la mijlocul până la sfârșitul anilor 1970 începuse să o utilizeze lasere pentru procedurile la nivelul țesuturilor moi și chirurgii au adăugat tehnologia la începutul anilor 1980.
Cuvântul LASER este un acronim pentru Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation (Amplificarea luminii prin emisie stimulată de radiații). Lumina este o formă de energie electromagnetică care se deplasează în unde cu viteză constantă. Unitatea de bază a luminii este fotonul.
Există cinci mecanisme de interacțiune asociate cu utilizarea laserelor în medicină:
Efect optic, adică spectroscopie de fluorescență pentru screeningul cancerului, tomografie cu coerență optică (OCT) pentru imagistică cu rezoluție ridicată.
Efect fotomecanic (fotoacustic), adică pentru litotriția cu laser, îndepărtarea tatuajelor și anumite leziuni pigmentate.
Efect fotochimic, adică terapia fotodinamică (PDT), stimularea reacției chimice.
Efect fototermic, tratamentul leziunilor vasculare, epilarea cu laser.
Fotobiostimulativ și efect fotobiomodulativ, adică terapie cu laser de nivel scăzut (LLLT), acupunctură cu laser, remodelare a colagenului pentru vârstnici piele, tratamente antiinflamatorii, terapie cu lumină albastră pentru tratamente cu acnee, vindecare accelerată a rănilor.
În stomatologie, laserul își găsește de asemenea multiple utilizări. Majoritatea dintre acestea fac parte din chirurgia dentară și orală. Printre ele se numără:
1. Eliminarea leziunilor mucoasei bucale
- Leucoplazia orală
- Lichenul plan oral
- Pigmentarea gingivală
- Excizia granulelor Fordyce
- Displazia orală
- Leziuni precanceroase
- Melanomul oral
2. Leziunile orale benigne
- Mucocelul
- Ranula
- Granulomul piogen
- Epulis fissuratum
- Hiperplaziile gingivale
- Limfangioame
- Hemangioame
Alte aplicații importante ale laserului în chirurgia dentară sunt:
1. Tratamentul complicațiilor în urma extracției celui de-al treilea molar mandibular (molarul de minte).
Terapia cu laser aplicat pe rană după îndepărtarea chirurgicală a molarului trei inferior afectat are efectele analgezice și antiinflamatorii. Utilizarea laserului după extracție scade durerea postoperatorie, edemul(umflarea) și trismusul. Studiile arată că terapia cu laser facută extraoral (LLLT) pe trismus postoperator și edem în urma îndepărtării celui de-al treilea molar mandibular este mai eficientă decât LLLT intraoral.
2. Chirurgia endodontică.
Datorită multiplelor efecte benefice asupra țesuturilor, dar și capacității sporite de îndepărtare a țesuturilor, s-a demonstrat că laserul este cea mai bună variantă pentru efectuarea chirurgiei endodontice. Rezultatele spun că utilizarea laserului în această manoperă oferă cele mai bune rezultate clinice și terapeutice.
3. Frenectomia.
Frenurile reprezintă pliuri de țesut fibros care pornesc de la nivelul buzelor și obrajilor și sunt inserate la nivelul procesului alveolar (aproape de dinți). Cel mai evident fren este acela al buzei superioare, inserat sagital, de cele mai multe ori determinând existența unei diasteme (strungăreață). Îndepărtarea acestora cu laserul este o manoperă ușor de suportat pentru pacient, cu o vindecare rapidă și predictibilă și aproape fără de sângerare.
4. Ankiloglosia
Inserarea anterioară a limbii. Este o afecțiune determinată în general precoce la copii. Aceasta provoacă dificultăți de pronunție a cuvintelor, motiv pentru care se recomandă incizia sau îndepărtarea laser a frenului lingual. Asemenea celorlalte frenectomii, vindecarea este rapidă și fără durere.
5. Chirurgia implanturilor
Stagiul II – în momentul descoperirii. Folosirea laserului reprezintă o variantă viabilă pentru chirurgia clasică. Vindecarea bună, lipsa sângerării și biostimularea locală sunt avantajele utilizării laserului în această situație.
Tehnologia cu laser – Concluzie
Tehnologia cu laser este utilizată pe scară largă în chirurgia orală și maxilo-facială în diagnosticare și tratament. Înainte de a iniția tratamentul, numărul și localizarea cicatricilor faciale trebuie luate în considerare. Resurfacing-ul (remodelarea) este indicată când sunt puține
cicatrici atrofice.
O utilizare obișnuită a laserelor în chirurgia orală este utilizarea dispozitivului în esență ca un bisturiu ușor, folosind laserul pentru a face tăieturi controlate, subțiri, la fel cum s-ar face cu o lamă de bisturiu.
Această tehnică permite chirurgului să efectueze aproape orice procedură intraorală care în mod normal s-ar face cu un bisturiu, cum ar fi biopsia incizională sau excizională, îndepărtarea leziunii sau incizie pentru acces de tip lambou.
În cursul vindecării postoperatorie imediată, pacientul trebuie să se aștepte la eritem, edem și secreție seroasă. Prin urmare, este de competența chirurgului să înțeleagă fizica chirurgiei cu laser pentru a se asigura că aceste riscuri sunt minimizate.