Restaurările dentare prin coroane dentare pot fi de tip provizoriu și definitiv. În cadrul tratamentului de reabilitare orală, datorită complexității și duratei tratamentului, protezarea provizorie este considerată o etapă obligatorie.
Funcțiile restaurărilor provizorii:
- Protecție biologică prin prevenirea formării plăcii microbiene la nivelul dentinei descoperită și protejarea pulpei de noxele fizice, chimice și microbiene
- Asigurarea relațiilor ocluzale și stabilitatea poziției mandibulei
- Asigurarea funcțiilor sistemului stomatognat
- Asigurarea condițiilor de vindecare sau prevenirea inflamației parodontale
- Verificarea preparațiilor dentare (grosimea coroanelor, paralelismul, retentivitatea)
- Evaluarea prognosticului de etapă
- Testarea rezultatelor finale din punct de vedere funcțional și estetic
Coroanele dentare definitive
Performanța mecanică previzibilă, estetica ridicată și adaptarea marginală precisă sunt printre cele mai critice cerințe pentru fabricarea coroanelor dentare protetice.
Pentru a atinge aceste caracteristici, tehnologia de proiectare și fabricație asistată de computer (CAD/CAM) a fost folosită în ultimele decenii, permițând fabricarea standardizată a coroanelor monolitice extrem de precise, cu o compoziție mai omogenă și mai puține goluri de imperfecțiune în comparație cu omologii tradiționali din porțelan.
Restaurările metalice ceramice convenționale sunt recunoscute ca o soluție previzibilă și sunt încă utilizate în mod frecvent în stomatologia protetică cu un bun succes clinic pe termen lung. Cu toate acestea, prezența aurului sau a altor aliaje metalice afectează negativ proprietățile optice ale restaurării, tinde să provoace o îngroșare a țesutului din jur și poate provoaca reacții alergice sau toxice.
Aplicația de frezare de precizie și eliminarea mai multor etape de ardere necesare pentru realizarea protezelor tradiționale pe bază de ceramică, a minimizat timpul, etapele de procesare și costul procesului de fabricație a ceramicii CAD / CAM, ducând la solicitări reziduale mai mici și performanțe mecanice îmbunătățite ale restaurării finale. Deși sunt puternice, ceramica este inerent fragilă și este susceptibilă de eșec la încărcarea ridicată a contactului datorită rezistenței reduse la fractură. În plus, ceramica are un efect potențial abraziv asupra dentiției antagoniste.
Restaurările dentare integral ceramice sunt o alternativă pentru terapia convențională a restaurărilor metalo-ceramice datorită proprietăților excelente de biocompatibilitate și estetică. Utilizarea restaurărilor ceramice non-oxizi cum ar fi porțelanurile și glass-ceramicele erau limitate la restaurări anterioare de dimensiuni reduse din cauza riscului crescut de fractură. Ceramica pe bază de oxid de zirconiu (Zirconia) având proprietatea de transformare a fazelor și stoparea propagării fisurilor a furnizat noi posibilități și opțiuni de tratament.
La începutul anilor 1990, zirconia a fost introdusă în stomatologie și a fost disponibilă pe scară largă prin intermediul tehnologiei de proiectare asistată de computer / fabricație asistată de computer (CAD / CAM). Utilizarea cu succes a ceramicii de zirconiu pentru fabricarea restaurărilor dentare au încurajat clinicienii să-și extindă aplicația pentru restaurări susținute de implant. Rezultatele studiilor clinice au confirmat fiabilitatea ridicată a ceramicii pe bază de zirconiu ca bont și material pentru coroane pe implant, dar și pentru proteze dentare fixe. Materialul ceramic pe bază de oxid de zirconiu, caracterizat printr-o omogenitate densă, monocristalină, posedă o conductivitate termică scăzută, un potențial scăzut de coroziune și o bună radiopacitate.
Opțiunile de tratament pentru restaurările fixe susținute de implant includ coroane simple sau FDP (Fixed Partial Dentures). Alternativele de tratament cuprind restaurări înșurubate sau bonturi simple cu o restaurare cimentată a implanturilor. Astăzi, majoritatea producătorilor de implanturi oferă bonturi de zirconiu pentru restaurări estetice susținute de implanturi. Pentru a facilita recuperabilitatea, sunt concepute astfel de FDP-uri și fabricate într-o structură dintr-o singură bucată de zirconiu la suprafața de montare a implantului. Suportul implantar este frezat dintr-un singur bloc de zirconiu fie la nivelul implantului, fie la nivelul bontului.
Cu toate acestea, succesul clinic al restaurărilor pe bază de implanturi cu zirconiu este limitat de posibilitatea apariției fracturilor (ciobire), aceasta prezentând cea mai frecventă complicație tehnică În plus, îngrijorări cu privire la stabilitatea pe termen lung a zirconiului au dus la discuții controversate cu privire la utilizarea zirconiului ca înlocuitor al aliajelor din implanturile stomatologice. Tehnicienii de laborator și clinicienii trebuie să urmeze cu precizie etapele secvențiale în fabricarea restaurărilor pe bază de zirconiu având cunoștința că zirconia ca și material este extrem de susceptibil la modificări de suprafață, printr-o manipulare necorespunzătoare de laborator și tehnici clinice greșite.
Prin urmare, trebuie acordată o atenție special în ce privește ocluzia statică și dinamică a bazei de zirconiu,pe restaurări susținute de implanturi. Ajustările ocluzale ar trebui să fie efectuate numai cu diamante cu bob fin, urmată de o secvență aprofundată de lustruire.