Ce sunt coroanele dentare?

Coroanele dentare sunt dispozitive medicale ce restaurează dinții pierduți. În funcție de caz, acestea se pot ancora pe un dinte sănătos sau pe un implant.

Astfel, dacă avem un dinte distrus parțial, se poate încerca salvarea acestuia și protejarea rădăcinii tratate cu o coroană. 

Când rădăcina nu mai poate fi salvată, intervine implantul dentar

În schimb, în momentul în care rădăcina nu mai poate fi salvată, dintele se extrage, iar un implant este indicat a fi inserat. 

Avantajele implantului:

• În primul rând, dacă alegem o punte, va trebui să stricăm dinții de lângă pentru a acoperi spațiul dintelui extras. Un implant este varianta minim invazivă, dinții limitrofi nefiind atinși. 
• Un alt motiv pentru care un implant este superior este capacitatea acestuia de a menține nivelul osos. Astfel, osul este protejat și nu se mai resoarbe atât de rapid. Unde avem punți, osul se resoarbe mai accelerat și, în timp, rămâne spațiu sub corpul de punte. 
• Când discutăm despre coroane definitive, acestea se pot realiza pe suport dentar sau implantar. După integrarea unui implant sau în cadrul intervențiilor de tip fast and fixed, noi putem ancora coroanele pe un implant. Aceste coroane pot fi cimentate direct în cavitatea orală sau în laborator și înșurubate după în gură. 
• Materialele folosite pentru realizarea unor coroane definitive au evoluat foarte mult. Dacă clasic se foloseau foarte mult structurile de metal, în prezent încercăm să înlocuim acesta cu materiale cât mai biocompatibile. 
• Aceste coroane sunt realizate prin frezare computerizată și proiectare digitală. Precizia este foarte mare, iar adaptarea este perfectă dacă pașii sunt realizați corect.

Dezavantajele coroanelor pe structură de metal

• Coroanele pe structura de metal au marele dezavantaj al realizării printr-o tehnică clasică de turnare. Precizia se pierde, putând apărea diferențe la adaptarea în cavitatea orală. 
• Un alt mare dezavantaj al coroanelor pe structură de metal (metalo-ceramice, metalo- acrilice) o reprezintă grosimea lor. Șlefuirea trebuie să fie mai agresivă, pentru a avea suficient spațiu atât pentru metal, cât și pentru componenta estetică.

• Metalele din cavitatea orala eliberează ioni metalici, iar dacă avem mai multe tipuri de aliaje metalice, putem face o pilă electrică ce modifica proprietățile salivei.

Coroanele e-max, o alegere de succes. Avantaje

• Dacă vorbim despre coroane unidentare, estetica maximă o au coroanele integral ceramice, cunoscute ca “e-max”. Translucența și proprietățile optice îl fac materialul de elecție pentru reabilitări estetice.  
• Un alt mare avantaj al coroanelor de tip “e-max” este adeziunea chimică pe care o realizează cu dintele restant, asigurând faptul că nu se va descimenta prea curând. Riscul de a se caria la interfața coroană-dinte este iarăși scăzută. Grosimile lucrărilor protetice pot fi minime, în cazul fațetelor putând fi și de 0.2 mm.

Coroanele de zirconiu, cele mai rezistente. Avantaje

• Rezistența maximă este dată de coroanele integral zirconiu. Zirconiile de generații noi au proprietăți optice ce încearcă să se apropie de ceramică. În schimb, marele lor avantaj este rezistența la uzură și ciobire. Zirconiile de tip multistratificat au luat din ce în ce mai mare avânt , având proprietăți estetice și funcționale diferite, în funcție de fiecare zonă a coroanei.

• Un dezavantaj al oxidului de zirconiu este lipsa adeziunii chimice. Anumiți adezivi moderni (panavia, noritake) promit și o ușoară adeziune chimică dacă zirconiul este de calitate. 
• Dacă dorim lucrări mari, ample, care să fie și estetice, vorbim despre coroane ceramică cu zirconiu. Structura de zirconiu oferă rezistență, iar ceramica stratificată deasupra dă translucență și proprietăți optice. 
• Coroanele ceramica pe zirconiu au iarăși un alt mare avantaj, cel al mascării bonturilor dentare discromice sau pivoții metalici sau a bonturilor protetice din titan al implanturilor. 

Pe perioada de osteointegrare a implanturilor, noi putem să refacem estetica dintelui pierdut și, ocazional, și funcția, prin lucrări provizorii. Aceste provizorii se pot lipi adeziv de dinții de lângă sau se scot, asemenea protezelor clasice. Astfel, chiar dacă pacientul nu are un dinte 100% funcțional, își poate desfășura viața cât mai normal.