Un medic parodontolog reprezintă un medic dentist care a studiat intensiv domeniul parodontologiei- ramura a stomatologiei care este axata pe structura de suport a dinților: os alveolar, ligamente parodontale, structura de înveliș a rădăcinii (cement) și gingie. Medicul parodontolog este astfel specializat în diagnosticarea corecta a afecțiunilor parodontale ( ex: parodontoza sau gingivita), în conceperea și implementarea unui plan de tratament complex dar și în structurarea unor programe de prevenție, individualizate după nevoile fiecărui pacient în parte.
“Parodontiul” este termenul care descrie un grup de structuri care protejează și susțin dintele. Acesta este alcătuit din gingie, os alveolar, cement și ligamente parodontale.
- GINGIA- in mod normal, culoarea acesteia trebuie sa fie roz iar consistenta ei trebuie sa fie ferma, atașata de dinte. Aceasta acoperă și protejează suprafață rădăcinii și osul alveolar. Gingia situată între doi dinți vecini se numește gingie interdentara sau papila interdentara. In mod normal, aceasta trebuie sa umple tot spațiul situat sub punctul de contact și sa aibă o forma triunghiulara. Rolul ei este acela de a preveni impactul agresiv al alimentelor în timpul masticatiei. Absenta gingiei interdentare indica debutul sau avansarea unei afecțiuni parodontale.
- OSUL ALVEOLAR- Osul alveolar este situat in structura a oaselor maxilare- superioara și inferioara -care se numeste „proces alveolar”. Alveola este compartimentul osos care sustine radacina dintelui, o continuare osoasa a mandibulei sau maxilarului care formează o cavitate conica. Acest os se formează odata cu dintele, il sustine si dispare cand se pierde.
- CEMENTUL- reprezintă stratul exterior al rădăcinii dintelui. Acesta acoperă dentina și servește drept zona de atașament pentru fibrele de colagen din ligamentul parodontal. Are o duritate mult mai scăzută fata de smalț iar culoarea este una galbuie. Din acest motiv, atunci când exista o retractie a gingiei și este expusă rădăcina, efectul inestetic este marcat: se vede o delimitare clara între suprafață albă și neteda a smaltului și suprafață gălbuie și ușor neregulată a cementului. Cu cat este detectata mai repede cauza retractiei gingivale și cu cât este instaurat mai rapid un tratament corect, cu atât putem sa prezervam mai mult țesut dentar și putem evita efectele inestetice neplăcute.
- LIGAMENTUL PARODONTAL- ancoraza dintele in alveola dentara si diminueaza fortele externe ce se exercita asupra lui. Acesta este reprezentat de un tesut conjunctiv dens, ordonat, bine vascularizat, ce realizeaza conexiuni puternice intre procesele alveolare si cement.
Desi prevenția este cheia menținerii unei structuri parodontale sănătoase, in cazul in care se instalează o afecțiune la nivelul ei, medicul parodontolog este cel care poate sa acționeze rapid și sa salvele structurile dentare descrise mai sus, salvând in acest fel și dinții. Atunci când afecțiunea gingiilor este una superficiala, tratamentul este unul simplu, reprezentat de cele mai multe ori de o curățare corecta in cabinetul dentar și de o decontaminare și ajutorul laserului. Daca bacteriile au pătruns profund in pungile parodontale și au distrus tesutul osos, gingival sau ligamentare, un tratament mai complex este necesar (de exemplu parodontite agresive, parodontite cronice, parodontite ca manifestari sistemice, necrotice, abcese, etc). Medicul parodontolog poate efectua in acest caz diferite manopere care au ca scop îndepărtarea bacteriilor, curățarea și planarea suprafetelor radiculara sau regenerarea tisulară. Cu cat pacientul se prezintă mai repede la medicii este instaurat un tratament corect și complet, se reduce riscul de a pierde din structurile de suport ale dinților.
Avand astăzi la dispoziție tehnologie de ultima generație cum ar fi aparate laser, tehnologie prgf, terapia durerii și microinstumente pentru planarea suprefetelor radiculare, confortul pacientului este sporit in timpul ședințelor la medicul dentist, rezultatele sunt mai predictibile și șansele de recidiva sunt mult mai scăzute.