Primul dus bucal a fost introdus in practica stomatologica in anul 1962. El a fost creat de catre un dentist din Colorado cu ajutorul unui pacient inginer, propunandu-si sa gaseasca un instrument cu ajutorul caruia pacientii sai sa isi imbunatateasca tehnica de intretinere a igienei bucale. 

 

Dusul bucal reuseste sa indeparteze placa bacteriana cu succes? 

 

In urma unor studii de specialitate, Hoover si Robinson (1971) au raportat o reducere importanta a acumularii de placa bacteriana si a cantitatii de tartru dentar depus la persoanele din grupul care a folosit dusul bucal,  Lobene a raportat o reducere cu 50% a cantitatii de tartru acumulat la grupul care a folosit dusul bucal, iar Phelps-Sandall a demonstrat o reducere semnificativa a cantitatii de placa bacteriana la subiecti care au folosit dusul bucal pe perioada purtarii imobilizarii intermaxilare ca tratament al fracturilor oaselor maxilare. 

 Eficienta dusului bucal a fost demonstrata la pacienti care sufereau de gingivita, parodontita marginala, pacientii purtatori de aparat dentar si la pacienti care sufera de diabet. 

 

In 2009, Costerton si echipa lui au efectuat un experiment prin care au folosit dinti extrasi care avusesera probleme parodontale, pe care au cultivat biofilm bacterian peste incarcatura microbiana existenta deja, iar apoi i-au curatat  folosind dusul bucal timp de 3 secunde, la presiune medie. Ulterior suprafetele dentare au fost examinate la microscopul electronic si a fost constatata eliminarea a 99,9% a biofilmului bacterian in zonele vizate. 

 

Dusul bucal impinge bacteriile in regiunea subgingivala? 

 

Nu, dusul bucal nu impinge bacteriile in zona subgingivala, ci dimpotriva, indeparteaza biofilmul microbian de la nivelul santului gingival si din profunzimea pungilor parodontale.

Un experiment care a comparat eficienta indepartarii bacteriilor specifice zonei subgingivale prin folosirea unui dus bucal versus clatire cu clorhexidina, irigatii cu clorhexidina, respectiv periajul dentar, arata ca doar grupurile care au beneficiat de dusul bucal si irigatii subgingivale au masurat o scadere a bacteriilor  din placa bacteriana subgingivala. 

Periajul dentar impreuna cu folosirea unui dus bucal reuseste sa indeparteze aprox 75% din placa bacteriana prezenta la nivelul intregii cavitati orale. 

 

Dusul bucal este la fel de eficient ca ata dentara? 

 

Exista 3 studii prin care s-a comparat eficienta folosirii dusului bucal (Waterpik water flosser) in comparatie cu ata dentara.

Pe parcursul a 4 saptamani de folosire a dusului bucal impreuna cu o periuta dentara manuala sau electrica versus folosirea unei periute impreuna cu ata dentara, grupul care a folosit dusul bucal a prezentat o reducere semnificativa a inflamatiei gingivale si a sangerarii la palpare spre deosebire de grupul care a folosit ata dentara.

 

Cine ar trebui sa foloseasca un dus bucal?

 

Ideal ar fi ca fiecare persoana sa foloseasca dusul bucal ca si metoda auxiliara de igienizare pentru a curata zonele interdentare si subgingivale, ca modalitate de preventie a afectiunilor parodontale si a cariilor interdentare, insa exista anumite categorii de pacienti la care dusul bucal  este absolut necesar. 

In aceasta categorie intra: 

Desi boala parodontala a fost tratata igiena trebuie sa fie una exemplara, mai ales ca in urma tratamentului parodontal pot aparea spatii interdentare concave care sunt mai dificil de igienizat sau eventuale pungi parodontale micute de 4, 5 mm care necesita o atentie aparte. 

 

Foarte important de inteles este faptul ca duşul bucal nu va avea eficienta dorita daca nu este folosit zilnic, acest lucru fiind valabil pentru oricare proces de igiena orala,  fie ca ne referim la periajul dentar sau clătirea cu apă de gură.

Ideal el trebuie folosit de 2-3 ori pe zi, dupa fiecare masa, impreuna cu periajul dentar, insa chiar si folosirea o data pe zi timp de 90 de secunde, este benefica pentru a va ajuta sa aveti niste dinti mai sanatosi si sa preveniti afectiunile parodontale.