Perioada pandemiei a fost dificila pentru toata lumea, dar mai ales pentru pacientii cu urgente dentare, date fiind restrictiile si limitarea manoperelor medicale. Pe langa toate acestea la dificultatea situatiei se adauga si impredictibilitatea cazurilor clinice. 

Asa cum am mentionat si in articolele anterioare reactivitatea organismului nu poate fi controlata si acesta este unul dintre aspectele ce pot ingreuna foarte mult parcursul unui tratament si de asemenea pot determina cresterea numarului de sedinte de tratament. 

Acesta este si cazul pacientei P.M. in varsta de 40 de ani, ce s-a prezentat in urgenta in cadrul clinicii Life Dental Spa, in penultima saptamana a perioadei de izolare, prezentand o durere intensa, continua in partea dreapta sus. In urma examenului clinic realizat de un medic stomatolog generalist s-a observant prezenta unui abces palatinal in formare in cadranul 1 (partea dreapta sus) in dreptul premolarului doi superior (notat 1.5). Percutia vertical a dintelui (,,ciocanirea” acestuia cu un instrument metalic) era intens pozitiva. De asemenea radiologic dintele prezenta un tratament de canal incomplet si neomogen  precum si o usoara reactie periapicala (o radiotransparenta-pata neagra la nivelul varfului radacinii). Toate aceste date coroborate au dus la concluzia ca dintele cauzal este intr-adevar premolarul doi superior sau1.5.

Tratamentul de urgenta, caci doar atat a permis acea perioada din pandemia, a constat in dezobturarea canalului radicular ( in majoritatea cazurilor acest dinte prezinta doar un singur canal), realizarea unui lavaj riguros cu hipoclorit de sodiu si aplicarea unui tratament medicamentos cu hidroxid de calciu. Pe langa aceasta administrare de antibiotic si antiinflamator pentru o perioada de sapte zile, apoi stabilirea unei programari la medical endodont pentru finalizarea tratamentului dupa perioada de izolare. 

In mod normal, in conditiile unei reactivitati normale, acest tratament de urgenta ar fi fost suficient pentru reducerea simptomatologiei pana la finalizarea tratamentului. Insa nu si in acest caz, din pacate. Dupa trei zile pacienta a sunat la clinica mentionand ca durerea continua. A fost programata direct la un medic endodont si astfel am preluat acest caz.

In a doua sedinta situatia clinica nu s-a schimbat foarte mult, in continuare percutia intens pozitiva a dintelui 1.5 si usor pozitiva a dintilor vecini acestuia, abcesul palatinal mult mai conturat (nu doar inflamatia usor crecuta a mucoasei palatinale prezenta in prima sedinta), dar si prezenta unei inflamatii intense a gingiei ce inconjoara dintele cauzal. Sub izolare si cu ajutorul magnificatiei ( a microscopului operator) am descoperit prezenta unui al doilea canal ce se unea cu cel precedent, ceea ce ar fi putut explica mentinerea inflamatiei. S-a realizat apoi tratamentul mecanic de canal si anume largirea canalelor radiculare cu ajutorul acelor rotative ( sistemul Reciproc VdW). Acesta are ca scop principal indepartarea unei cantitati cat mai mari de dentina infiltrata cu bacterii precum si crearea unui acces cat mai bun pentru solutiile de lavaj astfel incat acestea sa aiba o eficienta maxima. In continuare s-au realizat lavaje lungi cu hipoclorit de sodiu si in final dupa uscarea canalelor s-a aplicat in locul hidroxidului de calciu un pansament cu Septomixine, produs ce contine Framicetina – antibiotic aminoglicozidic, dar si acetatul de hidrocortizon, un glucocorticoid ce prezinta acţiune antiinflamatorie locală. Astfel ne-am asigurat ca actiunea antibioticelor si a antiinflamatoarelor este atat locala cat si generala  si ca in aceste conditii abcesul palatinal va ceda. La finalul sedintei de tratament s-a realizat si un chiuretaj parodontal asociat cu lavaje cu clorhexidina la nivelul lui 1.5 avand in vedere ca pe langa inflamatia intensa a gingiei s-a observat si prezenta unei secretii purulente la nivelul santului gingival. La reteta de antibiotic data anterior si prelungita cu inca cinci zile am adaugat si Metronidazol, un antinfectios ce actineaza asupra bacteriilor anaerobe, cele mai agresive. Pacienta a fost apoi programata pentru continuarea tratamentului in urmatoarea saptamana, moment in care si restrictiile urmau sa fie ridicate si astfel puteam finaliza tratamentul.

In a treia sedinta speram ca vom putea finalize tratamentul de canal, dar din pacate nu a fost asa. Desi pacienta ne-a relatat ca intensitatea durerii mai scazuse, aceasta inca persista, iar dimensiunea abcesului se micsorase foarte putin. In acel moment am studiat din nou radiografia si am analizat si situatia dintilor vecini. Primul molar superior (notat 1.6) prezenta o carie distala destul de mare care, pe radiografie, nu parea sa fi afectat pulpa dintelui, insa certitudinea acestui fapt se verifica printr-un test de vitalitate. Si intr-adevar rezultatul testului a fost negativ, iar testul de percutie usor pozitiv. In urma indepartarii cariei am observant ca aceasta deschisese camera pulpara si ca pulpa dentara era necrozata. In continuare s-a realizat si la nivelul molarului tratamentul mecanic rotativ, lavajul si aplicarea unui pansament cu Septomixine.

Dupa sapte zile, in cea de a patra sedinta in sfarsit simptomatologia s-a remis complet, abcesul s-a retras, iar percutia dintilor a fost  negativa. Astfel am putut finaliza tratamentul celor doi dinti prin realizarea obturatiilor de canal si a reconstructiilor coronare. In continuare pacienta a fost directionata catre medicul protetician pentru realizarea unor coroane de acoperire.

Dupa cum am mentinat si la inceputul acestui articol reactivitatea pacientului este un factor ce nu poate fi controlat indiferent de medicatia si metodele terapeutice utilizate. In acest caz simtomatologia a fost determinata de un cumul dintre patologiile prezente atat la nivelul celor doi dinti precum si la nivelul suportului parodontal al acestora. 

De aceea, pentru a avea un rezultat pozitiv este nevoie de multa rabdare atat din partea medicului, dar mai ales din partea pacientului, astfel incat treptat sa descoperim si sa eliminam fiecare factor cauzal si in final sa restabilim echilibrul si sanatate aparatului dento-maxilar.